Aflata la al doilea an de comunicare a strategiilor de responsabilitate sociala corporatista si a rezultatelor acestora, Farmaciile Dona, cea de-a treia companie farmaceutica de pe piata de nisa, prezinta in raport, sub cei 28 de indicatori GRI, puncte din strategia lor de implicare in comunitate, indicatori economici, de management al resurselor umane, al resurselor sociale, de produs si de mediu, puncte apreciate si vazute drept modele pentru intreaga comunitate de responsabilitate sociala.

Pe langa celebrarea activitatii brand-urilor profund si eficient implicate in viata comunitatii, evenimentul a lansat si revista “Good CSR – Impreuna responsabili” – insert de CSR care va aparea cu revista Money Express in numarul din 14 decembrie, publicatie ce se doreste a fi un instrument de baza in informarea companiilor cu privire la actiunile si practicile acestora in cadrul programului Good CSR.

Mai multe informatii despre acest program si grupul care face posibila existenta lui pe piata, puteti gasi aici.

Fidela campaniei care aduce in discutie formele sub care poate fi intalnita violenta domestica si efectele pe care aceste tipuri de violenta le are, Fundatia Sensiblu organizeaza, intre 25 noiembrie – 10 decembrie, cea de-a saptea editie a campaniei „V-Days – 16 zile de Activism impotriva Violentei Domestice.”

Anul acesta, campania atrage atentia asupra violentei prin abuz emotional sub sloganul „Violenta in familie deformeaza realitatea”, componenta campaniei fiind integrata online pe site-ul www.nuepoveste.ro.

In ce consta campania?

In fiecare din cele 16 zile, pe site-ul oficial vor fi publicate povestile unor femei care au trait experiente negative alaturi de fosti parteneri de viata – agresiuni fizice si psihice – si cum au reusit acestea sa faca fata unor astfel de experiente. Pe langa latura emotionala a campaniei, un plus il reprezinta si componenta informationala – site-ul contine informatii despre profilul unui partener violent, legislatia corespunzatoare in cazul unui astfel de comportament si masurile pe care o femeie trebuie sa le ia in cazul in care este abuzata fizic si psihic de partenerul de viata.

Cei care doresc sa se implice in aceasta campanie, pot accesa pagina speciala creata pe site-ul www.nuepoveste.ro, denumita „Da mai departe”, prin care pot sustine campania printr-o imagine de profil pentru Facebook sau Twitter, printr-un banner cu afisul campaniei pe blogul personal etc.

Mai multe informatii despre campanie si despre componenta offline a acesteia puteti afla de aici.

In urma celei mai importante intalniri din ultimii zece ani a partilor Conventiei privind Biodiversitatea (CBD), in topul subiectelor de discutie s-au aflat rezultatele alarmante inregistrate de raportul “Economia Ecosistemelor si Biodiversitatii”. (TEEB) Raportul subliniaza concluzii tragice ce nu fac decat sa mareasca neincrederea si panica in capacitatea specialistilor de a gestiona finantele publice - indiferenta fata de impiedicarea pierderii biodiversittii si a extinctiei speciilor poate duce la pierderea a trilioane de dolari anual. In aceasta privinta, Pavan Sukhdev, autorul studiului, a declarat: “Daca nu luam masuri, nu numai ca vom pierde trilioane de dolari, dar vom secatui si tarile sarace [...] Vremea ignorarii biodiversitatii si gandirii conventionale a tercut. Trebuie sa urmam calea unei economii verzi.”

In afara faptului ca raportul confirma uriasele costuri financiare pe care lipsa masurilor de utilizare sustenabila a resurselor si lipsa promovarii acestei tendinte le implica, studiul subliniaza si importanta ecosistemelor sub aspectul factorilor economici – doua exemple relevante ar fi polenizarea efectuata de insect inseamna o suma estimate la 153 miliarde de euro anual sau recifele de corali care ar putea aduce oamenilor beneficii de pana la 172 miliarde de dolari in fiecare an.

Printre tarile care au avut prime reactii puternice la concluziile raportului TEEB, acestea au fost India Brazilia, Uniunea Europeana sustinand la randul ei, principiile promovate de proiectul “Economia Ecosistemelor si Biodiversitatii”.

Articolul complet il puteti gasi aici.

Concluzii

Dupa o zi de conferinte derulate sub forma unor discutii deschise, CSR-ul nu a incetat sa fie perceput ca un concept modern, profund inradacinat in zona denumita “trend” si fenomen al unei societati aflate sub insemnele unei economii instabile, ale unei neincrederi in politicile de comunicare. Solutiile prezentate si studiile de caz consemnate ca modele au oferit participantilor o viziune globala a modului in care corporatiile si oamenii din spatele afacerilor se implica in viata comunitatii, problema centrala dezbatuta fiind motivele pentru care o companie alege sa investeasca in proiecte, programe si proiecte de responsabilitate sociala si actiunile pozitive ce rezulta din acest lucru. Intrebarea centrala – De ce se implica si investeste o companie in proiecte de CSR? Doar pentru a aduce un plus de imagine brand-ului lor sau pentru ca isi doresc cu adevarat sa ajute comunitatile, societatea? Asadar, sensul implicarii companiilor s-a mutat de la a face business responsabil pentru ca asta e trendul, la a face business responsabil pentru un PR eficient. Sau cel putin asta este noua tendinta in mediul business in actualul context.

Despre alegeri şi comunicare social-corporatistă în România, despre mentalităţi şi despre pasiuni – iată câteva puncte prin care Doru Mitrana a îmbinat tematica carierei şi cea a comunicării în zona mediu/social în interviul acordat echipei BizCampus Network.

BizCampus Network: Care a fost momentul în care ai simţit să te apropii de domeniul comunicării mediu/social? Ce te-a determinat să iţi doreşti să activezi în aceasta sferă?

Doru Mitrana: Povestea începe în ianuarie 2007, când m-am alăturat echipei Asociaţiei „Salvaţi Dunărea şi Delta” ca Manager de Proiecte CSR. Pot spune că totul a pornit de la experienţa mea în project management şi de la dorinţa personală de a vedea „companii cu faţă umană”, care, pe lângă rigoare, structură şi eficienţă, să arate şi implicare în viaţa comunităţilor în care activează şi în protecţia mediului. Văzând pentru prima oară Delta Dunării, pitorească, aşa cum o ştiam din albume sau documentare, dar în acelaşi timp îngropată sub gunoaie şi populată de oameni extrem de săraci, am concluzionat că asta vreau să fac: proiecte care să pună laolaltă nevoile oamenilor şi ale naturii, cu capacitatea companiilor de a rezolva sau ameliora aceste probleme. Şi pentru că toate aceste proiecte trebuiau să spună o poveste – pentru a atrage finanţările necesare şi pentru a fi preluate de o presă prea puţin interesată de mediu la acea vreme – am ajuns, involuntar, pe tărâmul comunicării.

BCN: Când ai făcut primii paşi în acest domeniu te-ai gândit să iţi construiesti o cariera?

D.M.: Văd cariera ca fiind mai degrabă o consecinţă decât un scop pe care îl urmăreşti şi pentru atingerea căruia construieşti sistematic. La început m-am gândit că acest domeniu îmi place, îmi oferă raportul optim de constrângere şi libertate, mă reprezintă şi îmi asigură cadrul în care pot să valorific ceea ce ştiu să fac şi să învăţ ceea ce nu ştiu încă. Şi azi gândesc la fel, sunt în cotinuare fidel promisiunii pe care mi-am făcut-o acum trei ani: să intersectez probleme cu soluţii, iar din asta să iasă poveşti, exemple de urmat, şi o lume puţin mai bună. Îmi propun să fac acest lucru, şi dacă voi reuşi voi fi mulţumit. Iar dacă, într-o bună zi, toate acestea vor sfârşi prin a constitui o carieră, voi fi, o dată în plus, mulţumit.

BCN: Cum era privit domeniul comunicării pe zona mediu/social în momentul in care ai inceput saăactivezi pe aceasta piaţă în România? În 2007 implicarea companiilor în cauze sociale sau de mediu începea să fie privită ca element de diferenţiere. Purtătoare ale ”virusului” CSR, chiar înaintea ONG-urilor, au fost agenţiile de publicitate care au văzut potenţialul de comunicare al acestor demersuri. Ele au acreditat sintagma ”campanie de CSR”, parafrazând campaniile de comunicare, de advertising sau PR. Alte două pârghii au contribuit decisiv la fixarea responsabilitatii sociale: politicile de CSR ale multinaţionalelor, impuse şi la nivelul filialelor de la noi, şi legea sponsorizării, care permite deducerea costurilor acţiunilor sociale, într-un anumit cuantum, din impozitul pe profit.

BCN: Ai intâmpinat dificultăţi în încercarea de a te impune sau de a aduce schimbări în mentalitatea societăţii de atunci?

D.M.: Atât la “Salvaţi Delta” cât şi la MaiMultVerde ne-am propus să schimbăm, făcând : dacă ne-a deranjat gunoiul din Deltă sau din alte locuri din ţară, ne-am dus şi le-am strâns, sau am promovat colectarea selectivă. Dacă ne-a îngrijorat starea pădurilor, ne-am dus şi am plantat. Când am ajuns la concluzia că ne-ar fi mai bine dacă am avea mai multe biciclete în oraş, am început să mergem cu bicicleta şi am înfiinţat Cicloteque, primul serviciu de închirieri biciclete din România. Preocuparea noastră principală nu a fost niciodată să schimbăm, ci să facem, pentru că faptele în sine reprezintă o schimbare. Faptul că, în aceşti trei ani, mii de oameni ni s-au alăturat, mă face să cred că modelul pe care l-am ales este corect şi că nu există forţă de schimbare mai puternică decăt forţa exemplului.

BCN: Cum este privit acest domeniu în ziua de azi şi, implicit, implicarea oamenilor pe acest palier al comunicării?

D.M.: Implicarea socială este o chestiune de alegere personală. Poţi alege să ignori, să raportezi neutru, să lauzi, să critici, să te alături unor proiecte sau să iniţiezi propriile acţiuni. Poţi sta pe margine sau te poţi implica, cu vorba sau cu fapta. Poţi face acest lucru în deplin anonimat, în cercul restrâns al familiei sau al grupului de prieteni, sau poţi face asta la nivel macro. Eu, echipa MaiMultVerde şi toţi cei care ne sunt alături – voluntari, companii, vedete, jurnalişti, autorităţi publice – am ales faptele cu impact dar şi cu poveste, şi aş zice că aceasta este cheia reuşitei noastre, elementul care ne diferenţiază. Sunt mulţi cei care, la nivel social, fac lucruri minunate de care nu află nimeni dar şi mai mulţi care fac doar poveşti.

BCN: Faci parte din echipa fondatoare a asociaţiei MaiMultVerde, fiind Director Executiv în cadrul acesteia. Cum a luat naştere această asociatţe şi care este povestea din spatele acestei inţiative transformate in realitate?

D.M.: Finele lui 2007 ne aducea – pe mine, Dragoş Bucurenci şi Andreea Höfer – în postura de a alege între lobby şi CSR. Asociaţia “Salvaţi Delta” reuşise să exceleze în ambele domenii în acel an, dar nu o dată cele două arii se călcaseră pe picioare. Nu poţi azi să organizezi un protest, iar mâine să inviţi aceeaşi instituţie să-ţi devină partener într-un proiect. Atunci am ales să lucrăm cot la cot cu companiile şi autorităţile şi să lăsăm alte ONG-uri să acopere rolul de watchdog, de aripă militantă a societăţii civile, un rol deloc uşor şi la fel de important. Un alt motiv al înfiinţării MaiMultVerde a fost dorinţa noastră de a aborda probleme de mediu din toată ţara, nu doar din Delta Dunării.

BCN: Îţi concentrezi eforturile în domeniul eco şi al comunicării responsabilităţii social - corporative de mai bine de 3 ani. Care sunt insatisfacţiile resimţite în tot acest timp şi satisfactiile care te-au determinat să perseverezi?

D.M.: Sunt nerăbdător din fire, de aceea insatisfacţia e legată de viteza cu care se mişcă lucrurile. “Eppur si muove” (Şi totuşi se mişcă), zicea Galilei, şi de aici vin satisfacţiile şi dorinţa de a continua. Dacă astăzi se deschid noi şi noi centre de închirieri biciclete, apar containere de colectare selectivă în tot mai multe locuri, companiile nu mai concep viaţa fără responsabilitate socială, se organizează acţiuni de împădurire în fiecare primăvară şi toamnă, media e plină de eco, dacă astăzi se poate sta pe iarbă în parc (serios, până anul trecut era interzis), voluntariatul e pe buzele tuturor, iar în parlament se discută chiar o nouă lege a voluntariatului, dacă toate acestea se întâmplă la doar trei ani de la momentul la care am început, înseamnă că munca mea, a MaiMultVerde şi a tuturor celorlaţi oameni care activează în acest domeniu nu e în van, şi atunci aleg să merg mai departe. Aleg, în acelaşi timp, să nu fac din neîmpliniri motive de a renunţa ci obstacole de depăşit în continuare.

BCN: Consideri că evoluţia CSR-ului şi implicit a canalelor de comunicare care promoveaza cauzele eco în România reprezintă un argument puternic pentru acei tineri care doresc sa îşi dezvolte o carieră în acest domeniu?

D.M.: Consider că principalul argument pentru cei ce vor să activeze în orice domeniu, iar cel al responsabilităţii sociale nu face excepţie, trebuie să fie preopcuparea reală pentru acel domeniu. Nu poţi fi convingător – nici ca om de comunicare, nici ca inginer, manager de proiect, economist sau artist – atunci când te aventurezi într-o zonă în care nu crezi. Mai mult decât în orice alt ”sector”, în cel social (incluzând aici şi protecţia mediului), absenţa convingerii sau a pasiunii, se vede de departe, iese la suprafaţă ca uleiul pe apă. Aş încuraja pe oricine, ca înainte de a se „înregimenta”, să încerce, să experimenteze, să se implice: ca voluntar la o acţiune, ca stagiar într-o organizaţie sau ca iniţiator al unei acţiuni proprii. Aşa va putea vedea ce domeniu i se potriveşte, cu care rezonează, şi în care are cele mai mari şanse de autenticitate.

BCN: Care crezi că sunt ingredientele de succes pentru o carieră în acest domeniu?

D.M.: Preocuparea reală pentru domeniul social , dublată de cunoştinţele specifice profesiei, urmărirea simultană a impactului social şi a impactului de comunicare.

BCN: Ce sfaturi le-ai da acelor tineri, aflati la început de drum, care doresc să aducă schimbări în domeniul comunicării mediu/social?

D.M.: Just Do It!

Pe o piata a muncii lipsita din ce in ce mai mult de tineri nepregatiti pentru socul psihologic din campul resurselor umane in actualul context economic, pentru exigentele mari cerute de angajatori, dar chiar si pentru experienta primilor pasi in dezvoltarea personala, Orange Romania trage un semnal de alarma prin lansarea unui fond de finantare de 50 000 euro. Scopul? Investirea acestui buget intr-unul sau mai multe proiecte de educatie formala sau informala ce completeaza educatia din scoala si care pun accent pe implicarea tinerilor, pe dezvoltarea abilitatilor si potentialului ce ii pot pregati mai apoi in anevoiosul traseu profesional.

In acest fel, Orange Romania lanseaza o provocare demna de urmarit de potentialii parteneri. De mentionat sunt criteriile care inscriu un proiect ca fiind prioritar in procesul de selectie instituit de Orange:

- Proiectele trebuie sa se desfasoare pe o arie geografica vasta (proiectul trebuie sa fie implementat in cel putin 3 localitati din tara)
- In proiectele inscrise sa exista posibilitatea implicarii Orange Romania cu produse, servicii si know-how-ul angajatilor
- In proiectele inscrise sa existe posibilitatea implicarii Orange Romania ca principalul partener corporate al acestuia

Mai mult, pentru implementarea acestui program de responsabilitate sociala pentru targetul tanar (7-25 de ani) in vederea dezvoltarii personale, Orange Romania promite sa sprijine proiectele relevante cu un buget flexibil (acesta poate varia intre 10.000, 25.000 sau 50.000), existand varianta in care, in functie de calitatea propunerilor primite, compania partenera sa isi reserve dreptul de a scadea sau de a creste valoarea sprijinului acordat.

Mai multe detalii legate de structura si conceptul proiectului pot fi regasite pe site-ul www.orange.ro in cadrul sectiunii dedicate – responsabilitate sociala/noutati.

Numai 6 zile au mai ramas pana la incheierea inscrierilor. Pe 6 octombrie, numai 9 cele mai bune campanii inscrise vor fi premiate in cadrul Galei PR Award gazduite de Palatul Parlamentului, juriul fiind alcatuit din 30 de specialisti si profesionisti din PR-ul autohton si international.

Sectiunea dedicata reponsabilizarii sociale si efoturilor realizate in sensul educarii civice a companiilor reuneste o serie de programe de comunicare implementate in vederea sustinerii performantelor sociale ale companiilor, a implicarii acestora in domenii de interes si cu impact social cum sunt civismul corporatist, investitiile in cercetare, sanatatea publica, educatia, cultura etc, implicarea in administrarea problemelor de mediu si comunitare, precum si programe care sprijina dialogul social intens dintre companii si grupurile cointeresate.

Dintre campaniile de responsabilizare sociala recunoscute la PR Award in editiile trecute se numara:
• Campania Safe Drive - Ţine-ţi viaţa în propriile mâini! - Golden Award for Excellence în 2009
• Colorează un zâmbet - o campanie pentru spitalele de copii - Silver Award for Excellence în 2009
• Finanţele Mele - program de educaţie financiară pentru tineri - Silver Award for Excellence în 2009
• Atinge Polul Pozitiv în Comunicare - Golden Award for Excellence în 2008
• Umbrela Verde - Silver Award for Excellence în 2008
• Parcurile Viitorului - premiată cu Golden Award for Excellence în 2007
• Bucurestiul respiră - Silver Award for Excellence în 2008 şi 2007
• Tu alegi, Banca Transilvania se implică! - Golden Award for Excellence în 2006
• Împreună pentru o Deltă curată! - Golden Award for Excellence, 2005
• Creează-ţi mediul - Golden Award for Excellence, 2005
• Dăruieşte din inimă - Campanie Naţionala de Donare de Sânge - Golden Award for Excellence, 2005

Ca orice eveniment de prestigiu din aria comuncarii, PR Award ridica problema responsabilitatii sociale corporatiste la standardul unor motivatii bine intemeiate, indemnand specialistii care au realizat campanii de CSR de calitate sa dea exemple demne de urmat colegilor de breasla, potentialilor clienti, precum si juniorilor ce doresc sa activeze in imperativul fenomen al reponsabilizarii sociale si civice corporatiste.

• “capacitatea pentru inovatia de produs – idei, know-how si nu in ultimul rand, indispensabila pofta de a tura motorul tehnologiei la cote maxime

• echipa – membrii, liderul, managerul – vizionar cu o gandire divergenta, diferita, holistica si curaj de a actiona

• capacitate de a dezvolta solutii si modele de operare proprii si inovatoare – in relatia cu consumatorii, in interiorul companiei, cu furnizorii si partenerii”

Daca luam in considerare numai primul dintre aceste trei repere fundamentale, ne vom da seama de compromisul urias pe care omul incepe sa si-l asume atunci cand recurge la investirea masiva in mersul antrenant pe pista tehnologiei. Iar tehnologia – chiar si cu toate marile sale avantaje (informatie transmisa rapid, servicii realizate intr-un ritm la fel de rapid etc.), daca este privita din unghiul brut si rece al mecanismelor folosite, a reactiilor chimice si fizice antrenate si care se izbesc inevitabil de capriciile si motivatia de a trai a naturii, atunci ecuatia iesirii din criza cu orice pret devine “calaul” sigur al CSR-ului. Cu toate acestea societatea de astazi, preocupata din ce in ce mai mult de propagarea spiritului sustenabilitatii si mai putin de green marketing, reuseste sa gaseasca si in CSR o oportunitate pentru diferentierea prin inovatie. Astfel, paradoxul, odata creat, chiar fin exprimat prin celebra linie de cuvinte” to be or not to be” (moare sau se naste inca o data CSR-ul si deviza puternica a sustenabilitatii prin mecanicizarea si tehnologizarea lumii in toate sectoarele ei – industrie, IT, comunicare, economie etc.), aduce in lumina un crud impas. Daca inovatia este singura cale de iesire din profunda criza economica globala, iar daca CSR-ul traieste ca mijloc inovator, dar si precum o componenta fundamentala in politicile interne nationale si politicile de securitate mondiale, atunci societatea contemporana intra intr-o polemica covarsitoare. Ce alte solutii eficiente si rapide se pot gasi in anevoiosul drum al iesirii din criza in afara tehnologizarii brute a principalelor sectoare dintr-o societate? Este, in fapt, inovatia, un mediu propice in actualul context pentru dezvoltarea CSR-ului si a sustenabilitatii, dat fiind faptul, ca aceastea din urma reprezinta una dintre cele mai arzatoare puncte de pe agenda mondiala actuala?

Cu siguranta, acum 10 ani nu ne-am fi gandit sa construim o imagine din cuvintele care stau drept titlu acestui articol. Inca de la semnalul de alarma atent adus in prima planul constiintei mondiale de catre Al Gore in mult premiatul documentar “An inconvenient truth”, lumea de pretutindeni a deschis si mai larg ochii in fata avalansei de avertismente primite de fenomenele naturale, dar si de involutia comportamentelor sociale a maselor de pretutindeni. Raspunsul nostru, al tuturor, la propriile greseli, a fost reorientarea propriilor ganduri si simtaminte. Pentru ca inclinarea catre invatarea si educarea propriei responsabilizari sociale a pornit din dorinta de a repara gaurile negre provocate de inconstienta unui sistem mondial profund industrializat.

Fara rascoli mai mult “fantomele trecutului”, sistemul mondial si-a reorientat pietele catre ceea ce avea sa devina un “obicei’ popular in randul tarilor din intreaga lume. Responsabilizare sociala. Nu numai granzii din spatele multinationalelor si a companiilor de top si-au strans laolalta creativitatea, discernamantul si spiritul de lupta pentru a FACE ceva in acest sens, cat si oamenii, cei de rand, profund marcati de involutia dramatica a mediului in care traiesc au iesit in “strada universala” strigandu-si indignarea si refuzul de a locui intr-o astfel de lume. Transmisa de la un popor la altul, de la o generatie la alta, de la un mijloc de comunicare la altul, indignarea a dat nastere la inradacinarea fructuoasa a fenomenului CSR si a iubirii fata de aproape, de natura si de sine insusi in randul celei mai potente generatii, cea tanara. Iar cand spun “potenta” ma refer la interminabila pofta de viata, de creare de oportunitati si lupta impotriva conservatorismului absurd. Asa a aparut ideea de job, de cariera in domeniul CSR. Un efect benefic, deloc de neglijat si rasarit ca pasarea Pheonix din cenusa unei piete a muncii si a resurselor umane din ce in ce mai sarace cantitativ si calitativ de la un an la altul.

Asa cum spuneam mai sus, pentru o generatie tanara si in plina forta, dar chiar si pentru o generatie de varsta medie, acea “cariera” in CSR porneste nu din pasiune in mod special, ci mai curand din sentimentul unei acute constientizari a problemelor sociale. Iar parerile nu sunt vadit impartite cand vine vorba de construierea unei cariere in acest inovator si dificil domeniu. Iata ce spun unii dintre specialistii din Romania:

“In mod categoric trebuie sa fie sensibil la problematicile ridicate de societatea de azi, problematici care sunt abordate de politicile de CSR. Trebuie sa fie proactiv, sa aiba mentalitate de antreprenor, sa aiba o buna relationare cu departamentele si partenerii cu care construieste proiectele.” Cosmin Frincu - CSR & Sponsorship Manager - BRD-Groupe Societe Generale

“cu siguranta stiu ca este nevoie de multa determinare si energie pozitiva pentru respectiva cauza, cat si de abilitati de comunicare si de convingere.” Georgeta Bora
- Corporate Responsibility Coordinator - RBS Romania

“Un profesionist CSR ar trebui sa fie vocea dintr-o companie care sa spuna “sa fim responsabili nu este o optiune, este o necesitate” si sa demonstreze acest lucru in mod profesionist, cu programe, obiective si rezultate cunatificabile.” Florina Serban – CSR Coordinator Cosmote

Daca orice meserie sau orice cariera incepe de la o pasiune si se dezvolta prin munca si risc continuu, in CSR sentimentele si apropierea umana fata de cauza in sine devine mai mult decat o “cireasa pe tort.”

Intre 25-27 iunie, Eforie Nord devine gazda singurului targ de produse ecologice pentru intreaga familie, BioFair 2010. Event Expert si Bioma Agro Ecology Co invita pasionatii eco la inedita expozitie cu vanzare de produse ecologice, expozitie care se va desfasura in incinta portului Ana Yacht Club alaturi de principali producatori, importatori, procesatori si furnizori de servicii din domeniile aferente, distribuitori, consumatori din zona business s.a.

BioFair vine in intampinarea participantilor - expozanti, publicul larg si specialistii cu o serie de produse si servicii in spiritul eco:

• centre de diagnostic si tratament naturist, centre de medicina traditionala, remedii naturale, tehnici de relaxare si meditatie, masaj (cu demonstratii);

• alimente bio si produse traditionale, produse naturiste, ecologice, suplimente nutritive naturale, vitamine;

• dulciuri, bauturi, ceai, siropuri si produse dietetice;

• produse apicole uleiuri naturale, tincturi si extracte din plante, plante medicinale

• cosmetice produse de ingrijire personala, echipamente si aparatura pentru estetica si ingrijire corporala, wellness si Spa, sport ;
• produse si servicii care infrumuseteaza viata: artizanat, bijuterii, body art. inputuri autorizate pentru agricultura ecologica
• detergenti si solutii bio pentru casa, ambalaje ecologiceedituri, librarii, presa de specialitate etc.

Targul se doreste a fi unul impunator prin numarul de turisti care vor veni din toata zona Dobrogei si nu numai, pasionatii de produse eco si specialistii in domeniu, dat fiind faptul ca participarea in cadrul acestei expozitii este libera.

Mai multe informatii despre BioFair 2010 puteti afla accesand site-ul www.bioma.ro